Cele mai bune 5 sfaturi oferite de medicină și știință pentru a învăța orice mai ușor

Înțelegerea medicinei și științei sunt importante nu doar pentru a ne ajuta să trăim o viață sănătoasă și pentru a-i putea trata pe cei din jur, ci și pentru a învăța cum să ne dezvoltăm în moduri smart!

A învăța să învățăm este un skill foarte folositor pe care îl poți folosi nu doar pentru a te pregăti de următoarele examene, dar și pentru cariera pe care vrei să o ai sau pentru a câștiga mai rapid abilități folositoare!

Pentru a te ajuta să treci cu brio peste perioada sesiunilor și examinărilor, am reunit în articolul de astăzi pentru tine cele mai importante 5 moduri în care medicina și știința ne ajută să învățăm mai multe și mai bine! Pe câte din ele le știai deja?

1. Împarte informația în mai multe sesiuni de învățare

Știința a descoperit că ședințele de studiu sunt cele mai eficiente în bucăți mici și scurte. Creierul este mai bun la codificarea informațiilor în sinapsă (structura care permite unui neuron sau unei celule nervoase să treacă un semnal electric sau chimic unui alt neuron) prin sesiunile scurte și repetate. 

Gândește-te la felul în care ai învățat un hobby. Nu ai fi rezervat într-o lecție de 10 ore pentru a învăța acel lucru, ci ți-ai dezvoltat treptat abilitățile cu lecții de 45 de minute, de exemplu. La fel trebuie făcut și pentru studiu. În loc să înghesui informația într-o ședință de 10 ore chiar înainte de un test, împărțirea informației în mai multe sesiuni pe o perioadă mai extinsă de timp este mult mai utilă.

„Repetarea spațiată” este o metodă de studiu care exploatează două concepte importante pentru învățare: curba uitării și efectul spațierii, ambele descoperite de psihologul german Hermann Ebbinghaus în 1885. 

Repetarea spațiată ne permite să influențăm curba de uitare: prin spațierea informației, ne amintim mai bine informațiile. Efectul de distanțare funcționează în principal deoarece trecerea timpului face mai dificilă amintirea informațiilor absorbite anterior. Și cu cât trebuie să sapi mai mult pentru informații în memorie, cu atât ți le vei aduce aminte mai bine.

2. Odihnă suficientă

De ce este atât de important somnul? Acest proces joacă un rol esențial în ajutarea corpului și minții noastre pentru a se recupera și pentru a reține informația. Drept urmare, somnul contribuie la îmbunătățirea învățării și promovează funcții precum controlul emoțional și comportamental. Câteva exemple de beneficii fiziologice și comportamentale ale somnului includ:

• Îmbunătățirea capacității noastre de a învăța informații noi și de a forma amintiri
• Restaurarea conexiunilor neuronale
• Asistență în controlul emoțional optim, luarea deciziilor și interacțiunea socială

În plus, un somn bun poate îmbunătăți concentrația și productivitatea. Somnul este important pentru diverse aspecte ale funcției creierului. Aceasta include cogniția, concentrarea, productivitatea și performanța (Surse). Toate acestea sunt afectate negativ de privarea de somn.

Stagiarii medicali în cadrul unui program tradițional de ore de lucru care a fost prelungite peste 24 de ore au făcut erori medicale mai grave cu 36% decât stagiarii într-un program care permitea mai mult somn.

Pe de altă parte, s-a dovedit că un somn bun îmbunătățește abilitățile de rezolvare a problemelor și îmbunătățește performanța memoriei.

De cât somn avem nevoie? Cantitatea optimă de somn variază pentru fiecare persoană, dar, în general, cercetările sugerează între 7-9 ore pe noapte.

3. Puterea consistenței 

Cheia pentru a obține rezultete notabile este să continui cât mai des. Un studiu din 2009 realizat de University College London a demonstrat că dacă bifezi un obicei într-o zi, ratezi să faci asta ziua următoare și apoi îl bifezi din nou în a treia zi, obiceiul tău va fi mai puternic în a treia zi decât a fost în prima zi, dar mai slab decât dacă nu ai fi ratat nicio zi. 

4. Evită notițele luate pe calculator

Deși s-ar putea să fii mai rapid atunci când scrii la calculator, cea mai bună metodă pentru a reține este să notezi lucruri pe hârtie. Pe lângă faptul că eviți distragerile din mediul online, studiile au descoperit că scrisul informației prin tastare duce la o procesare a informației la nivel mult mai superficial. Atunci când rescrii informație în propriile cuvinte și în mod fizic, informația trece de mai multe ori prin filtrul gândirii, iar acest lucru este în conexiune cu rezultate mai bune la examinări. 

Scrierea informației declanșează RAS (Sistemul reticular de activare) care la rândul său trimite un semnal cortexului cerebral: „Trezește-te! Fii atent! Nu pierdeți acest detaliu!”

În mod similar, trei studii publicate în revista Psychological Science au descoperit că studenții care au notat de mână au performat semnificativ mai bine la întrebări conceptuale decât studenții care au luat notițe pe laptopurile lor. Cercetătorii Pam Mueller și Daniel Oppenheimer au concluzionat că: „Tendința de a lua notițe la laptop dupe la a transcrie prelegerile în mod verbal, mai degrabă decât de a prelucra informații și de a le redacta în cuvinte proprii.”

5. Puterea exercițiilor fizice

Dr. John J. Ratey, profesor la Harvard Medical School, a studiat conexiunea dintre exercițiu și creier, oferind dovezi puternice că exercițiile aerobice remodelează fizic creierul pentru performanțe maxime pe toate fronturile. Mai exact, Dr. Ratey scrie că exercițiile fizice îmbunătățesc învățarea pe trei niveluri: „În primul rând, optimizează setarea minții pentru a îmbunătăți vigilența, atenția și motivația; în al doilea rând, pregătește și încurajează celulele nervoase să se lege între ele, care este bază celulară pentru logarea informațiilor noi și, în al treilea rând, stimulează dezvoltarea de noi celule nervoase din celulele stem din hipocamp.” 

Pe scurt, nu numai că exercițiile fizice ajută creierul să se pregătească să învețe, dar, de fapt, facilitează păstrarea informațiilor.

Sursa: nursing-academy.eu